România are una dintre cele mai mari comunități de cetățeni aflați în afara granițelor: 3,1 milioane de persoane în 2022, adică 24% din totalul cetățenilor UE care trăiesc într-un alt stat membru decât cel de cetățenie.

Problema la care răspunde proiectul nu este doar una de acces la studii, ci mai ales una de integrare academică efectivă. Admiterea în universitate nu garantează automat adaptarea la cerințele studiului universitar din România — candidații care nu cunosc suficient limba română trebuie să urmeze anul pregătitor de limbă română, cu certificare la nivel minim B1.

Traseele educaționale ale acestor tineri sunt eterogene: provin din sisteme de învățământ diferite, cu practici pedagogice și niveluri de expunere la limba română academică diferite. Literatura de specialitate (OECD) arată constant că integrarea educațională reușită a persoanelor cu experiență migratorie depinde de existența unor structuri dedicate de sprijin.

Prin urmare, proiectul propune înființarea unui Laborator de Învățare pentru Românii de Pretutindeni în cadrul USV, ca infrastructură educațională de sprijin.

• Dificultăți de adaptare la mediul universitar
• Rezultate academice sub așteptări
• Integrare incompletă în comunitatea universitară
• Risc crescut de abandon universitar